PRIMĂRIA CÂMPANI
PREZENTARE CÂMPANI
Câmpani (în maghiară: Felsőmezős) este o comună în județul Bihor, Crișana, România, înființată în jurul anului 1600. Prima atestare documentară este datată în secolul XVII. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Câmpani se ridică la 2.427 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.669 de locuitori.
Majoritatea locuitorilor sunt români (98,84%). Pentru 1,03% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,86%), cu o minoritate de penticostali (8,74%). Pentru 1,03% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Componența etnică a comunei Câmpani
Componența confesională a comunei Câmpani
Comuna Câmpani are reședința în localitatea Câmpani.
Comuna Cîmpani este o localitate în judeţul Bihor, Transilvania, România, la poalele Munţilor Apuseni, fiind mărginită la est cu depresiunea Nucetului, la nord cu Dealurile Sighiştelului, la vest cu platoul Lunca Vaşcăului şi la sud cu Dealurile Sârbeştiului.
Comuna Câmpani se delimitează din punct de vedere teritorial cu orașul Nucet la est, orașul Vașcău la Sud, comuna Lunca la vest ,iar în partea de nord cu comuna Pietroasa .
(3) Comuna Câmpani are în componență un număr de cinci localități, dintre care nici o localitate urbană și cinci localități rurale (Câmpani, Fânațe, Harșești, Sighiștel, Valea de Sus)
Autoritățile administrației publice locale sunt:
a) Consiliul Local al comunei Câmpani, reprezintă autoritate deliberativă de la nivelul comunei Câmpani. Consiliul Local al comunei Câmpani este format din 11 membri;
b) primarul comunei Câmpani, ca autoritate executivă;
c) La nivelul comunei Câmpani, consiliul local a ales un viceprimar.
(2) Apartenența politică a consilierilor locali este următoarea : 5 consilieri – Partidul Național Liberal (PNL), 5 consilieri- Partidul Social Democrat( PSD) și 1 consilier -PRO ROMÂNIA.
Raza teritorială a comunei Câmpani este tranzitată potrivit prevederilor Legii nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea I – Rețele de transport, cu modificările și completările ulterioare de o singură rețea de transport și anume:
rețeaua rutieră.
(2) Rețeaua de transport prevăzută la alin. (1) lit. a) este formată, potrivit Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, din drumuri de interes național, drumuri de interes județean și drumuri de interes comunal și poduri, după caz, astfel cum sunt prezentate în anexa nr. 7.a la prezentul statut.
(3) Rețeaua de transport prevăzută la alin. (1) lit. b), potrivit prevederilor Legii nr. 363/2006,
cu modificările ulterioare, cuprinde: linii de cale ferată convenționale, linii de cale ferată de interes local, pe trasee noi sau poduri noi, după caz, astfel cum sunt prezentate în anexa nr. 7.b la prezentul statut.
Rețeaua școlară de la nivelul comunei Câmpani, potrivit Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde numărul total de patru unități de învățământ de stat acreditate, respectiv autorizate să funcționeze.
Pe raza teriorială a comunei Câmpani își desfășoară activitatea un număr total de 4 unități de învățământ de stat. Unitățile de învățământ și furnizorii de educație prevăzuți la alin. (1), sunt prezentate în anexa nr. 8 la prezentul statut. Comuna Câmpani susține unitățile de învățământ și furnizorii de educație prevăzuți la alin. (1) potrivit prevederilor Legii nr. 1/2011.
Pe raza teritorială a comunei Câmpani își desfășoară activitatea o singură instituție de cultură.
Pe raza teritorială a comunei Câmpani avem un dispensar uman și doua cabinete individuale de familie , un cabinet stomatologic si o farmacie.
Transportul și distribuția energiei electrice de pe raza comunei Câmpani sunt furnizate de Electrica Transilvania Nord S.A.
Rețeaua de alimentare cu apă este asigurată în regim propriu prin Compatimentul administrativ din cadrul primăriei.
Hidrografia
Crișul Băița cu izvoarele în Masivul Bihariei, fiind situată în cea mai mare parte pe malul drept al acestuia, străbătând localitățile Fânațe, Câmpani și parțial Hârsești.
Crișul Băița are o suprafață de 92 km pătrați și o lungime de 6 km pe teritoriul comunei, cu o lățime medie de 6 m, cu nivelul minim de 50 cm.
Cel mai important afluent al Crișului Băița este Valea Sighiștelului care străbate localitățile Sighiștel și Hârsești, este relativ scurtă ( 9 km, o lățime de 4 m și un nivel de minim 30 cm iar nivelul maxim de 100 cm), tăiată în calcare și adăpostind un număr considerabil de forme carstice, cu peste 100 de peșteri localizate pe creasta Prislopu-Pietrele Negre- Vârfu Țapu, ceea ce face din ea una din cele mai interesante văi din Munții Apuseni.
Firul văii este săpat aproape în întregime în chei, care însă nu au pereți verticali și din această cauză sunt acoperiți în mare parte de vegetație. Valea Sighiștelului a fost îndiguită în anul 1998.
Alți afluenți dar cu o importanță mai redusă este Valea Bulzului, Valea Bisericii,Valea Topliței și Valea de Sus.
Crișul Băița intră în depresiune lângă Nucet și după ce își orientează cursul pe direcția SE-NV se varsă în Crișil Negru în dreptul Orașilui Ștei.
Pentru protejarea calității apei există o stație de decantare a apelor care satisface nevoile comunei. Pentru alimentarea cu apă a comunei Câmpani, Izbucul de la Hidre de pe Valea Sighiștelului a fost captat, de aici fiind alimentate cu apa curentă trei sate adiacente comunei(Câmpani ,Sighiștel, Hârsești). De asemenea este folosită la irigații, sporind astfel capacitatea productivă a terenurilor legumicole din imediata apropiere.
Apele subterane, datorită influențelor maselor de aer oceanic din vest și particularitățile substratului de roci impermeabile (nisipuri, marne), apele subterane rezultate prin infiltrarea apei provenite din precipitații sunt bogate, cu un debit anual ce poate ajunge la 1,2/2 lsec/km.
Frecvent apa apătrunsă în sistemele subterane apare la zi sub forma izvoarelor carstice sau a izbucurilor , acestrea din urma fiind izvoare cu debit bogat, intermitente în general, care apar la baza abrupturilor carsice laterale ce mărginesc văile în chei, constituindu-se în componentele deosebit de pitorești și atractive ale peisajelor carstice.
Ele prezintă o frecvență deosebită pe Valea Sighiștelului.
Flora
Flora Comunei Câmpani este reprezentată, în principal, de următoarele specii de plante:
Pe teritoriul comunei Câmpani se regăsește o floră și faună diversă.
Calitate peisajului este reprezentată de unul dintre principalii componenți în cadrul unui complex natural și anume vegetația.
Considerat cel mai complex sistem natural, cu funcții bine definite și esențiale pentru existența omului, pădurea devine, în prezent, odată cu urbanizarea rapidă, un important factor de destindere și agrement, o parte din ele servind exclusiv funcția turistică, stimulând drumețiile și excursiile , locurile de recreere și popas etc.fiind reale oaze de liniște.
În funcție de condițiile de relief, orientarea culmilor, climă, soluri și litologie în cadrul comunei Câmpani se dispun următoarele asociații vegetale: păduri de fag în amestec cu gorun, păduri de stejar, iar dea lungul văilor vegetație de luncă.
Pădurile de fag în amestec cu gorunul se întâlnesc la contactul cu muntele în zonele mai înalte și în dealurile piemontane caracterizate prin prezenșa celor două specii : fagul și gorunul.
Pădurea de stejar are cea mai mare dezvoltare în cadrul regiunii datorită altitudinii mici a dealurilor pe care se desfășoară. Specia dominntă este stejarul, această specie amestecându-se și ea cu alte esențe întâlnite și la faget ca de exemplu carpenul, paltinul, arțarul, ulmul.
Dintre arbuști speciile cele mai predominante sunt: alunul ,cornul, porumbacul ,măceșul, socul, teiul ș.a.
Stratul ierbos este bogat și format din numeroase graminee: iarba câmpului, iarba fânului, firuța de pădure, peptărănița, trifoi alb, trifoi mărunt, macrișul s.a.
La marginea satelor se găsesc parcele cu ogoare și miriște cel mai adesea întâlnindu-se: trei frați pătați, traista ciobanului, urda vacii, ridichea sălbatică, neghina, pălămida, mușețelul.
Există și unele specii de plante și buruieni întâlnite pe marginea drumurilor și în unele șanțuri ca scaiul ,brusturele, cucuta, coada șoricelului, iarba câinelui, coada calului .
În sfârșit ar fi de menționat, în legătură cu carstul de pe Valea Sighiștelului, îndeosebi vegetația care crește la gura peșterilor, iubitoare de umbră și umiditate și diverși mușchi.
Fauna
Fauna care trăiește pe teritoriul Comunei Câmpani este reprezentată, în principal, de următoarele specii:
Animalele fiind mai puțin dependente de sol și de microclimat decât plantele este mai greu de făcut o distincție între fauna pădurilor de fag și cele de stejar.
În mediul de viață al pădurii trăiesc o serie de animale mari, de mare însemnătate pentru carnea și blănurile lor. Un element faunistic legat de pădurile de fag este mistrețul, căpriorul, vulpea, pisica sălbatică. O specie care s-a redus numeric este lupul,distrus de vânători pentru protejarea faunei de cerbi și căprioare. Alături de acestea se mai întâlnesc iepurele de câmp, dihorul, veverița.
Pe ramurile copacilor trăiesc numeroase păsări viu colorate cum sunt priveghetoarea, ciocănitoarea, cucul, mierla.
Fauna acvatică în trecut era foarte bogată, în apele Crișului Băița se întâlneau în cursul superior păstravul indigen,iar în aval mreana,cleanul, însă datorită poluării apei cu uraniu din regiunea minieră Băița Plai a dus la dispariția acestor specii.
Solurile
Comuna Câmpani dispune de o mare diversitate de soluri.
Învelișul de sol constituie partea cea mai afânată a litosferei care prezintă ca insuțire generală fertilitatea. Apariția unui anumit tip sau altul de sol este determinată de factorii pedogenetici: climă, vegetație , relief, care au generat în această zonă soluri caracteristoce unităților de deal.
Solurile acestei zone sunt podzolice argiloiluviare, ele se dezvoltă mai ales în condițiile unui relief orizontal sau puțin inclinat cu drenaj natural extrem de slab, necesitând îngrățăminte.
Restul terenului se prezintă sub formă de bolovăniș în valea Băiței, sau sub formă de eroziuni profunde provocate de pârțiașe și torenți ce se varsă spre Valea Sighișteluilui și Valea de Sus.
Biserica de lemn „Sfântul Dimitrie”
Se gaseste in satul Fânațe, construită în anul 1796, monument istoric. Are hramul „Sfântul Dimitrie”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: BH-II-m-A-01145. Biserica de lemn din Fânațe este situată în centrul satului cu același nume, fiind realizată din bârne orizontale încheiate în cheotori drepte, după un plan ce respectă prin desfășurare în spațiu, o tradiție fundamentală. Pronaosul, naosul și absida altarului se împlinesc la exterior printr-un turn care se păstrează în forma sa originală, învelit cu șindrilă. S-au menținut cele două intrări, una în naos, cealaltă pe latura de vest, în tinda femeilor. Pronaosul este terminat cu un tavan, naosul cu o boltă semicilindrică, iar absida altarului cu tavan. La baza iconostasului, în partea stângă, se găsește crestat cu fier înroșit anul 1796, an care consemnează data când s-au terminat lucrările de refacere a bisericii de lemn. Conform documentelor păstrate datarea este veridică. Între anii 1724-1725, cu ocazia unei vizite canonice, se arată că la Fânațe „biserica este acoperită cu șindrilă”. Din anul 1752 avem o altă semnalare despre această biserică, informație repetată și în 1786, deci putem considera anul 1796 doar o consemnare a datei când s-a terminat refacerea vechii biserici. Pictura bisericii este împărțită în frize și tablouri. Axul central al naosului cuprinde în medalioane orientate de la est la vest „Treimea”, „Maria” și „Arhanghelul Mihail”. Iconostasul are pictat în centru „Iisus pe cruce”, străjuit de Maica Sa și de apostolul Ioan, restul scenelor sunt compartimentate în frize și medalioane. La poalele bolții zugravul a redat „Patimile lui Iisus”, scene dominate de culoarea verde, preferință a pictorului. Peretele vestic al naosului are ca temă centrală „Învierea morților” pentru Judecata de Apoi. La capătul de jos al peretului se poate citi pisania lăsată de pictor: „ Această sfântă biserică a Fânațului sau zugrăvit din cheltuiala sfintei biserici și din ajutorul satului, fiind birău Sabo Nat și chitor Boc Petru. Eu zugravul Micula (Mihail) din Mociar, octombrie 30 zile 1832”. În biserică se găsesc două sfeșnice mari și un candelabru lucrate din lemn, cromatica fiind compusă din alăturarea culorilor roșu și albastru. În 1924 a fost tencuit exteriorul, lărgite ferestrele și acoperită cu țiglă, iar în 1976 i s-a mai făcut o reparație capitală. Este singura biserică veche de lemn din zonă care mai păstrează pictura sa originală. Din păcate, starea ei de degradare se accentuează, credincioșii neavând mijloacele necesare pentru întreținerea și repararea ei.
Rezervația naturală „Valea Sighiștelului”
Valea Sighiștelului este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în vestul Transilvaniei, pe teritoriul județului Bihor[2].
Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bihor (în ramura nordică a Munților Bihorului, grupă montană a Apusenilor ce aparține lanțului carpatic al Occidentalilor), pe teritoriul administrativ al comunei Câmpani, aproape de drumul național DN75 (care leagă orașul Câmpeni de Ștei).
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a III-a – zone protejate, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000) și se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică – Munții Apuseni – Vlădeasa. Aceasta se întinde pe o suprafață de 412,60 hectare și este inclusă în Parcul Natural Apuseni.
Dealtfel bazinul Sighiştelului se înscrie între cele mai endocarstificate areale din ţara noastră, cu aproximativ 160 de peşteri răspândite pe numai 15 km2 (peste 10 peşteri/km2 când densitatea la nivelului întregului carst al ţării noastre atinge doar 2,3 cavităţi/km2).
Numeroasele peșteri care apar pe versați sunt greu accesibile, deoarece drumul de acces (derivațiile) sunt nemarcate, iar cele mai importante dintre peșteri sunt declarate monumente ale naturii, iar unele sunt închise cu porți metalice. Valea Sighiștelului este localizată în partea vestică a Munţilor Bihor, în apropiere de localitatea Cîmpani, satul Sighiștel. Parte cea mai spectaculoasa a văii Sighișteului este spre amonte, deoarece capătă aspect de chei, cu versanți verticali și înalți, iar în unele zone cheile devin foarte înguste și sălbatice. Accesul prin chei este oprit de o săritoare de circa 7 metri înălțime, care la ape mari se formează o cascadă frumoasă.
Valea Sighiștelului a fost declarată arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt).